Nu deveniți prea nostalgici după vremurile trecute, mobilizați energia pentru azi și pentru viitor

Dispoziția potrivită pentru timpurile în care noul coronavirus amenință echilibrul tuturor este una meditativă, dar atât cât pasivitatea să se poată transforma în activitate, iar timpul actual să nu fie resimțit mai târziu ca o pierdere de vreme. E nevoie să putem gândi ca să prefigurăm ce dorim să facem și să putem identifica obstacolele ce ar putea interveni în drumul nostru spre împlinirea potențialului nostru. O stare agitată, ca un fel de pregătire în fața unei prăbușiri iminente e posibil să fie o compulsie la repetiție, ca și cum au mai existat prăbușiri psihice încă din copilărie.

Oricare ar fi mijloacele prin care oamenii pot fi ajutați să gândească și să facă față emoțiilor în timpuri istorice de forță majoră (psihoterapia, fiind unul dintre aceste mijloace), factorul uman este un element fundamental al vindecării. E nevoie de prieteni, de familie, de un mediu susținător în care oamenii să se simtă cât mai puțin singuri și izolati. Una este să alegi să fii departe de lume și de relaționarea cu ceilalți și alta să ți se impună.

Unei  persoane care se prăbușește psihic îi lipsește îngrijirea umană potrivită, poate i-a lipsit încă din copilărie, dar acum, în timpuri excepționale, această îngrijire este absolut necesară. Incertitudinea și instabilitatea provocate de existența noului coronavirus au potențialul de a exacerba anxietatea și depresia și să contribuie la declanșarea unei boli mintale.

Care sunt semnele că sănătatea mentală ar putea să fie în declin? Ce putem face legat de acest lucru?

Care sunt semnele anxietății și despresiei?

Boala mintală are ca rezultat alterarea fizică cât și schimbări importante în felul în care gândim, simțim și ne comportăm.

Anxietatea poate fi identificată dacă suntem atenți la semnale fizice cum ar fi bătăile crescute ale inimii sau senzația de fluturi în stomac. De asemenea, senzația că nu poți face față, te simți speriat, neliniștit, stresat, bântuit de gânduri. La nivel comportamental se poate resimți evitarea altor persoane, retragerea, agresivitatea sau utilizarea de substanțe.

Chiar și în absența unei boli mintale, mulți oameni vor experimenta unele dintre aceste simptome în timpul pandemiei.

Depresia poate fi identificată pornind de la semnele clinice ale modificării ritmului de somn, apetitului (mâncat prea puțin sau prea mult) sau consumului de alcool. Efectele emoționale ale depresiei pot include modificări ale dispoziției, motivației sau plăcerii. Pot apărea dificultăți de concentrare, gândirea fiind perturbată de gânduri fără speranță sau foarte critice, cum ar fi ”nimic nu merge”, ”nimic nu se va merge bine”. Performanțele din activitate vor fi mai slabe, creativitatea în declin, ”insularizarea” persoanei menită să acționeze inițial ca un scut protector de lumea percepută ca fiind catastrofică, acționând de fapt ca un sabotor împotriva continuității și coerenței sentimentului de sine al persoanei.

Pandemia poate determina astfel de decompensări chiar dacă nu a existat anterior o depresie. Stresul, îngrijorarea, frica sau ruminarea gândurilor, pot determina stări și sentimente dificil de gestionat, dar sunt normale și comune pe termen scurt. Însă, dacă simptomele durează constant mai mult de câteva săptămâni, este important să obțineți ajutor.

Ce măsuri puteți face pentru a vă îmbunătăți sănătatea mintală? Care sunt precondițiile pentru starea de sănătate mentală.

1. Somnul

Dacă somnul nu este odihnitor sau lipsește, capacitatea de prelucrare a informațiilor generale despre lume și viață și a emoțiilor, scade. O rutină obișnuită de somn chiar și atunci când viața de zi cu zi suferă întreruperi este utilă și necesară.

2. Alimentația.

Mâncarea pe care o consumăm poate avea un impact direct asupra sănătății noastre mentale. O dietă bine echilibrată, bogată în legume și substanțe nutritive contribuie la funcționarea optimă a organismului și, implicit, mintea este influențată pozitiv. Studiile clinice au demonstrat că alimentele procesate, cele bogate în grăsimi saturate și carbohidrații rafinați au legătură cu o sănătate mintală mai slabă. Însă, în condițiile generate de stresul pandemic, organismul are nevoie de glucide pentru o stare de bine, însă homeostazia este recomandată a se obține prin consumul de alimente sănătoase.

3. Relaționarea și conectarea socială.

Oricât de bine am dormi și oricâtă mâncarea sănătoasă am consuma, devenim umani și utili, doar prin conectarea cu ceilalți oameni. Conectarea la ceilalți este de maximă importantă pentru bunăstarea noastră mentală și fizică și poate proteja împotriva anxietății și depresiei.

În ciuda barierelor fizice impuse de pandemie și de schimbările sociale derivate din pandemie, este important să găsiți modalități alternative de a vă menține conexiunile cu familia, prietenii și comunitatea în acest moment dificil.

4. Activitățile fizice

Este dovedit că activitatea fizică scade anxietatea, stresul și depresia și poate fi utilizată ca parte a unui plan de tratament pentru persoanele cu boli mintale. Exersarea respirației în timp ce folosim corpul pentru activități fizice, îmbunătățește funcția sistemului imunitar și scade inflamația. Important este ca activitatea fizică aleasă să ne facă plăcere și să nu fie o altă sarcină în plus sau să dorim să devenim campioni peste noapte le vreun sport, dintr-o dată, ca o compensare pentru ce nu putem face fiind constrânși să stăm mai mult în casă. O activitate fizică, dacă este setată la sfâșitul zilei de lucru, de exemplu, poate funționa ca o delimitare a vieții personale de viața profesională, desfășurată acum, de mulți, de acasă.

5. Managementul stresului

Dacă stresul era generat înainte de pandemie și de o lume care se mișca cu o viteză amețitoare, acum, este generat de o lume care pare că s-a blocat. Poți recunoaște când ești stresat și e important să faci acest lucru la timp. E posibil să trăiești sentimente de panică, o stare de alertă ca o cursă contracronometru și să fie nevoie să găsești modalități de a te recentra interior pentru a continua să tinzi a fi versiunea de sine preferată. Exercițiile de atenție dirijată și meditația, de exemplu, pot reduce stresul și pot îmbunătăți sănătatea mintală. Există o serie de exerciții de respirație care pot ajuta, de asemenea, la gestionarea stresului. Timpul petrecut în aer liber reduce stresul. Conversația cu un prieten de încredere sau un specialist în sănătate mintală, atunci când simțiți că sfaturile prietenilor nu mai funcționează, vă pot reda încrederea și balanța sănătății mintale poate să tindă spre echilibru.